E trist că un turneu de fotbal la nivel de copii și juniori a intrat în centrul atenției prin prisma comportamentului părinților, în tribune, dar ProSport își propune să prezinte realitatea și să privească această situație din toate punctele de vedere.
După ce un părinte de la CS Dinamo a dorit să prezinte cele întâmplate, prin ochii lui, și a oferit declarații cu privire la acțiunile antrenorului, juniorilor și părinților de la CS Eforie, părinții de la malul mării au primit și ei dreptul la replică.
ProSport a stat de vorbă cu Marlena Anghel, mămica unui fundaș central de la CS Eforie, grupa 2011, și a prezentat lucrurile diferit.
– Ce părere aveți despre ceea ce a spus tăticul de la Dinamo?
– Deja este strigător la cer. În primul rând, ar fi trebuit să vorbim doar despre eleganța și devotamentul copiilor în joc și că sunt susținuți de către organizatori nicidecum despre râcă și frustrările unor adulți. Am văzut că dânsul a declarat că noi ne-am deplasat pentru o anumită răzbunare. Ne-am deplasat doar pentru a demonstra prin muncă și prin acte legale că suntem ok și că jocul de la Brașov și ceea ce au făcut ei este total eronat. Au călcat în picioare munca copiilor.
– De unde a pornit altercația dintre părinți?
– Eram chiar acolo în tribună. Nu a pornit nimic de la ai noștri. În momentul în care una dintre mămici comenta și tot părinții de la Dinamo ne instigau la ceartă și ne spuneau că suntem mincinoși, ne jigneau și ne întrebau de ce jocul de acum de la București nu este ca cel de la Brașov. Părintele despre care vorbește și îl acuză că ar fi fost băut le-a spus clar să se uite la meci, pentru că pentru asta am venit: să ne vedem copiii jucând. Cei de la Dinamo au continuat să ne jignească. Părintele calm, e adevărat avea o bere în mână, nu trei așa cum s-a precizat, nu a fost el instigatorul la ceartă, i-a spus domnului de la Dinamo: „Dacă ați ști ceva despre fotbal, ați ști că noi, la acest scor suntem calificați în finală”. I-a precizat și că ai noștri copii, față de meciul de la Brașov, sunt abia ieșiți din tratament. După turneul de la Brașov, au fost bolnăviori și abia alergau. E adevărat, nu era același joc, dar chiar și așa noi am stat și ne-am uitat la meci. În momentul în care domnul polițist i-a spus lucrurile acestea, domnul de la Dinamo s-a enervat foarte tare, s-a ridicat și a început să îl jigneacă. Domnul polițist s-a ridicat și el și l-a întrebat „De ce mă jignești?”. Se vede și pe video. În momentul acela, cel de la Dinamo a sărit peste bănci la domnul polițist. Când a sărit, eram eu și o prietenă acolo și a împins-o în așa fel încât a căzut peste bănci și s-a lovit la umăr. Nu a contat. A sărit cu piciorul spre el, băgându-l în colț. După, a mai venit alt părinte care a sărit cu pumnul. M-am speriat și eu de toată situația, dar am încercat să aplanez. Soția domnului polițist s-a băgat în mijloc și îi ruga frumos pe amândoi să înceteze. Nu au avut niciun gând să înceteze, au împins-o și pe dânsa, au bruscat-o, iar domnul polițist le-a zis: „Dacă aveți ceva personal, haideți să ieșim afară și să lăsăm copiii să joace”. Atunci am reușit să îl scoatem din mâinile lor și am ieșit afară.
– Acolo ce s-a întâmplat?
– Probabil chiar cel care a dat declarația, nu știu, nu îi cunosc după nume, m-a jignit și pe mine și m-a amenințat că nu vom mai fi invitați niciodată la niciun turneu și că se va ocupa personal de asta. După incidentele din tribună, am mers la barul din balon unde ne retrăgeam între meciuri. Acolo, a venit un alt antrenor foarte nervos care îl tot înjura pe domnul Slave. Un părinte de la Dinamo era în ușă, iar copilul meu, în spatele domnului antrenor. Domul antrenor i-a spus „Te rog frumos, dă-te din ușă”, iar el a întrebat de ce. „Păi, vreau să intru”, a spus antrenorul nostru, iar răspunsul părintelui a fost „Nu vreau!”. Am băgat eu mâna în așa fel încât să evit o nouă altercație, iar domnul de la Dinamo m-a împins pe mine. În acel moment, domnul Slave l-a luat de mână și l-a tras, dar nu cât să se ia la bătaie, ci cât să intre copiii pe ușă. Domnul antrenor a ignorat tot ce a urmat după, pentru că din spatele nostru se auzeau în continuare jigniri. Ce educație le dăm copiilor? Nu se poate așa ceva. Am înțeles că aveți ceva personal cu noi, dar noi suntem aici să jucăm, nu să ne răzbunăm între noi părinții.
– Până la urmă, în tribună, a fost vreun copil prins la mijloc? A fost afectat vreun copil?
– Eu nu am văzut niciun copil, sincer, în tribună. Și mai ales lângă domnul polițist. Acolo eram noi, cei de la Eforie, iar în partea cealaltă erau cei de la Dinamo. Eu nu am văzut să fi fost lovit vreun copil. Situația pe care am văzut-o eu a fost cu domnul polițist băgat în colț de cei doi care încercau să îl lovească, iar soția dânsului a intervenit între ei. După, a mai intervenit un părinte de la noi să aplaneze situația și l-a tras pe domnul polițist din mâinile și picioarele celor doi.
– Domnul polițist a fost interzis la următorul meci?
– După toată chestia asta, domnul polițist s-a dus la organizatori și i-a rugat frumos să îl lase să vadă și el finala, să își vadă și el copilul jucând. Se vede și pe video că nu a fost el cel care a instigat. Și-a cerut scuze pentru acea bere pe care a băut-o și i-au zis ok.
– Au mai existat incidente de acest gen?
– Nu suntem la primul turneu, copiii joacă de cinci ani fotbal, nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva din partea noastră. Este prima oară.
– Cum au reacționat organizatorii?
– Organizatorii au intervenit foarte repede. În schimb, s-a mai întâmplat ceva. Au mai apărut niște declarații mincinoase cu privire la domnul antrenor care ar fi instigat el la un joc agresiv. Niciodată! Avem video. Acești copii sunt educați și disciplinați să lovească mingea, nicidecum copiii. Se strigă la ei constant să nu faulteze, să nu intre foarte tare. Până la meciul cu Dinamo, toate meciurile noastre au fost curate. Nu a fost întrerupt nici măcar un meci cu nici măcar un fault. S-a jucat elegant.
– Deci antrenorul nu a instigat nici măcar părinții?
– Nu avea când și oricum nu se auzea nimic. Noi eram în tribune în colțul celălalt. Antrenorul nostru vorbește cu copiii, țipă la ei: „Băi, vezi că ai pasat nu știu cum”, „Te iubesc”, „Bravo, iubire”, că așa e el cu copiii. El nu a avut nicio treabă cu părinții. Și noi ne spune: „Băi, vă rog frumos să tăceți din gură, nu aveți voi treabă! Nu le dați voi indicații. Eu sunt aici”. Ținem foarte mult la antrenorul nostru. Este un om cu un suflet extrem de mare, le cumpără el echipamente. Și strigă la ei „Fără fault!”, „Jucați frumos, elegant!”.
– La Brașov ce s-a întâmplat?
– Copiii au luptat două zile la rând, a fost frumos, au făcut spectacol și într-un final ne-am trezit cu o contestație. Cei de la Dinamo au contestat că ai noștri sunt mai mari ca vârstă, că este imposibil să gândească atât de bine meciul. Asta ține și de antrenor. Domnul nostru antrenor, pe lângă faptul că îi antrenează profesionist, este și el tată la rândul lui și îi tratează cu seriozitate și cu iubire. Copiii noștri toți îl iubesc. E strigător la cer cum au încercat să îl denigreze pe domnul Slave, care a fost profesionist la rândul lui. La Brașov, noi aveam legitimațiile la vizat și am crezut că sunt suficiente certificatele de naștere. Nu ne-au acceptat doar certificatele de naștere și am fost descalificați. Am plecat, copiii au fost foarte dezamăgiți. Am spus că la următorul turneu o să ne prezentăm cu toate actele și cu aceiași copii. Câștigăm sau nu, nu contează, dar ne spălăm numele, pentru că și acum la București veneau la noi părinți de la FCSB și Pro Sport la noi și ne întrebau dacă chiar aveam copii mai mari ca vârstă.
– A doua zi cum a fost?
– Eu m-am dus în tribună alături de cei de la CFR cu care jucam finala. În spatele meu, au venit și cei de la Dinamo și au continuat să comenteze constant. Cu cei de la Cluj am discutat foarte sportiv, comunicam, și ei apreciau meciul și copiii noștri și eu îi apreciam pe ai lor. A fost ceva foarte frumos. Cei de la Dinamo și-au trimis copiii pe marginea terenului și strigau „CFR!”. Era ok, sunt copii, nu judecăm, dar spre finalul partidei, unul dintre atacanții noștri scăpase pe contraatac, cu mingea la picior, pe margine, iar unul dintre copiii de la Dinamo a întins piciorul și i-a pus piedică. Poate că nu i-a învățat nimeni să facă lucrurile astea, dar vă dați seama că ei văd luptele dintre adulți, care le indică o dușmănie.
– Dar ce rivalitate ar fi între Dinamo și Eforie? Nu au nicio istorie împreună…
– Păi, niciuna. Să vă mai spun încă una! Și eu și copilul meu suntem dinamoviști, și antrenorul nostru care a și jucat la Dinamo, dar și domnul polițist. După toată încăierarea asta, copilul meu, vă citez, mi-a spus: „Mami, chiar și așa eu tot cu Dinamo țin” și i-am spus: „Foarte bine, mami! Așa și trebuie. Nu trebuie să purtăm râcă nimănui”. El a venit foarte speriat din teren, s-a strecurat printre oameni cum a putut, ca să ajungă la mine să vadă dacă am pățit ceva! Și cei de la Dinamo au găsit mereu motive să se ia de el: că e mai mare, că are crampioane, că e mai dezvoltat… E bine făcut că trăiește la țară, mănâncă natural.
Adrian Slave, antrenorul echipei de juniori CS Eforie, neagă acuzațiile aduse de către tatăl celor doi copii de la CS Dinamo, pe care le consideră jignitoare și mincinoase.
„Tot ceea ce a vorbit părintele respecitv e total deplasat total. Eu nu sunt genul de om care să insting. Ceea ce el nu știe este că eu sunt bucureștesn, am crescut la Dinamo, am fost în echipa de aur a lui Dinamo, echipa mea de suflet e Dinamo. Am crescut sub bagheta lui Mircea Lucescu. Sunt niște minciuni jignitoare. Minte cu nerușinare. Un cuvânt instigator nu am spus. Când a iesit altercația, antrenorul de la Dinamo a venit și mi-a spus «Uite ce fac părinții tăi!» și eu i-am spus atât: «De unde știi tu cine e de vină atâta timp cât noi suntem pe teren, la distanță. Noi doi avem alte treburi aici. Hai să ne vedem de ceea ce avem noi doi de făcut. Nu ar trebui să ne intereseze de ceea ce se întâmplă acolo». Am aplanat toate discuțiile. Nu am făcut nimic ca incidentul să ia amploare. Probabil că ei au vrut să ne conteste, așa cum au făcut și la Brașov, dar nu au putut. Acolo i-am bătut noi, aici ne-au bătut ei. M-am dus și i-am strâns mâna antrenorului” – Adrian Slave, antrenor CS Eforie, pentru ProSport.
„Tot ceea ce a vorbit părintele respecitv e total deplasat total. Eu nu sunt genul de om care să insting. Ceea ce el nu știe este că eu sunt bucureștesn, am crescut la Dinamo, am fost în echipa de aur a lui Dinamo, echipa mea de suflet e Dinamo. Am crescut sub bagheta lui Mircea Lucescu.
Sunt niște minciuni jignitoare. Minte cu nerușinare. Un cuvânt instigator nu am spus. Când a iesit altercația, antrenorul de la Dinamo a venit și mi-a spus «Uite ce fac părinții tăi!» și eu i-am spus atât: «De unde știi tu cine e de vină atâta timp cât noi suntem pe teren, la distanță. Noi doi avem alte treburi aici. Hai să ne vedem de ceea ce avem noi doi de făcut. Nu ar trebui să ne intereseze de ceea ce se întâmplă acolo». Am aplanat toate discuțiile. Nu am făcut nimic ca incidentul să ia amploare.
Probabil că ei au vrut să ne conteste, așa cum au făcut și la Brașov, dar nu au putut. Acolo i-am bătut noi, aici ne-au bătut ei. M-am dus și i-am strâns mâna antrenorului” – Adrian Slave, antrenor CS Eforie, pentru ProSport.
Mămica de la CS Eforie ne-a pus la dispoziție și niște scurte momente video prin care vrea să arate că antrenorul Adrian Slave nu îndeamnă nicidecum jucătorii la violență sau la un stil de joc agresiv, ci dimpotrivă. Le transmite să nu facă fault și să fie calmi.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER